Alphabito
Alphabito este un set de antrenament avansat din Pekiti Tirsia, numit astfel pentru că loviturile lui urmează conturul literelor. Metoda a fost creată de Grand Tuhon Leo Gaje, iar felul în care a apărut spune mult despre geniul lui.
Povestea de mai jos nu este un capitol de istorie verificată în arhive. Este o legendă de sală, transmisă de unul dintre cei care au fost de față. Dar, ca orice poveste bună din artele marțiale, ascunde o lecție despre cum gândește un maestru.
Literele ca schițe de luptă
Ideea de a folosi litere drept schițe pentru combinații nu este nouă. Multe sisteme de luptă, din Filipine și din alte colțuri ale lumii, folosesc litere sau forme geometrice ca să-i ajute pe practicanți să construiască traiectorii de lovituri.
Avantajul e simplu: o literă are deja un traseu clar, cu început, schimbări de direcție și final. Mintea o reține ușor, iar brațul o poate urma fără să mai caute drumul. Litera devine un fel de hartă pentru baston.
Legenda, așa cum a spus-o Eric Knaus
Povestea a fost transmisă de Eric Knaus. A fost unul dintre cei mai avansați elevi ai maestrului Leo Gaje și a devenit mai târziu unul dintre cei mai buni luptători cu bastonul din toate timpurile.
In jurul anului 1975, maestrul Gaje a fost invitat să susțină o demonstrație de arte marțiale filipineze. Evenimentul avea loc la etajul 20 al unei clădiri din New York. Avea nevoie de un partener, așa că l-a rugat pe Eric să-l însoțească.
Pe drumul dintre parcare și lift, ca să treacă timpul și ca să lege o conversație, Eric l-a întrebat dacă în Pekiti există exerciții de antrenament cu litere. Auzise că alte sisteme au așa ceva. Maestrul Gaje a răspuns fără să clipească: desigur că există. O spunea cu acea încredere absolută care nu l-a părăsit până în ultima clipă a vieții. Pentru el, Pekiti Tirsia era cel mai bun sistem de luptă inventat vreodată.
Eric s-a mirat în sinea lui. Se antrena de câțiva ani alături de Leo Gaje și cunoștea destul de bine componentele și seturile de antrenament. De Alphabito nu auzise niciodată în sală.
Douăzeci de etaje
În lift, Eric a observat cu coada ochiului cum maestrul Gaje schița discret cu degetul niște combinații, ca și cum ar fi lovit cu bastonul. S-a gândit că își repetă în minte ce urmau să arate împreună.
Surpriza a venit în timpul demonstrației. La un moment dat, maestrul Gaje a anunțat cu toată siguranța că va prezenta o metodă avansată de antrenament din Pekiti, numită Alphabito. Eric a rămas cu gura căscată. Ce a urmat era exact ce zărise în lift. Doar că nu mai era o schiță, ci un set coerent, executat rapid și în forță, fără nicio ezitare.
Până astăzi, Eric Knaus e convins că Alphabito s-a născut pe parcursul acelei urcări de douăzeci de etaje.
De la improvizație la curriculum
Din acel moment, setul a intrat în antrenamentele formale. Astăzi are un loc bine stabilit în curriculumul modern de Pekiti Tirsia.
Motivul este unul practic: Alphabito este metoda prin care practicantul învață să atace mâna stângă a adversarului, adică mâna nondominantă. Este zona pe care mulți o lasă în umbră, dar într-o luptă reală poate decide rezultatul.
Invenție sau coagulare?
In final e nevoie de o precizare. Nu vorbim de o invenție pornită de la zero, ci mai degrabă de coagularea unor idei care erau deja explorate în Pekiti. Deplasările, forța, viteza și precizia loviturilor existau deja.
Totuși, să aduni toate aceste elemente într-un set coerent, în timpul unei urcări cu liftul, și să-l execuți apoi impecabil în fața publicului rămâne o realizare excepțională. Asta nu ține doar de tehnică. Ține de un om care trăia sistemul atât de profund încât îl putea extinde pe loc, fără să-i trădeze principiile.